Despre broaste si melci

Undeva la Comana un palat de pamant adaposteste un broscoi. Se incumeta cineva sa il sarute? Imi spune ca nu e raios, face zilnic baie cu alte doua broscute. Un melc ar fi vrut sa imi spuna altceva, dar pana sa ajunga la mine s-a uscat la soare.

Drama scurta a unei baltii lungi.

Pivotat

Cand ma uit la o imagine as vrea sa vad ce au vazut ochii mei atunci, sa cuprind in ea un plan mai mare, tot ce era in jurul meu, tot ce vedeam sub apa si camera nu a surpins. Nu se poate insa si atunci o transform in altceva, pentru o senzatie pe care ochii nu o vor vedea niciodata cu adevarat.

Dens ca o smoala

Plin de cabluri, plin de masini, plin de gropi, plin de cladiri abandonate, prea putin plin de verde. Si totul fara reguli. Nici de bun simt, nici de urbanism, doar de tupeu. 

Dar imi place ca il ajut sa se umple, sa dea pe afara, e asa o frumusete in haos.

Viata pe-un picior de Delta

Intrii in Delta Vacarestiului ca intr-un loc interzis, astepti parca sa se strige la tine din toate partile ca nu ai voie, dar nu se aude nimic. E o mare de alb in care tu speri sa vezi cateva pasari mici si poate un mamifer salbatic. Alegi sa o iei in sens invers fata de cei cativa zeci de fotografi prezenti si ei in excursie, in speranta ca nu o sa sperii pasarile. De fapt tu te sperii de gheata care trozneste sub tine. Pentru ca doar asta auzi pret de 3 ore: gheata care trozneste si sirenele salvarilor. Tot ce ai sperat sa vezi nu se arata asa usor si totusi nu iti pare rau. Esti doar la capatul lumii.

Astepti cuminte primavara. 

Si imaginea de anasamblu: