miercuri, 26 august 2009

Pe cand nu era soare ori luna

Toate lucrurile bune mi s-au intamplat in dimineti lungi si racoroase, la fel si lucrurile rele. 22 de ore va sunt dedicate voua, intr-o forma sau alta, chiar si in somn pe voi va visez. Diminata insa... dimineata e a mea si a soarelui meu, a corbului care nu imi tulbura linistea, a ritualurilor uitate. Dimineata renunt la dualism, yin si yang se contopesc, totul revine la starea initiala perfecta, si lumea se abandoneaza in mine. Iti mai aduci aminte?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu