Prea multa seriozitate strica, intotdeauna, asa ca ieri am iesit in parc sa dau in mintea copiilor si imi aduc aminte de nazbatiile din copilarie, dupa atenta planuire a metropotamului. Am incercat sa fac jonglerii, sa joc badminton, am colorat (si am "oripilat" cativa adulti cu inclinatia mea spre simbolistica de la o varsta atat de frageda), inevitabil am intalnit asfaltul dupa ce m-am certat cu ceva rotund, m-am dat si cu trotineta pentru senzatii un pic mai tari.
Lumea s-a mai jucat ba o fruna, ba un twister, ba un sotron. Ne-am jucat si cu politia comunitara cand au vrut sa ne salte de pe gazon, moment in care totul a fost la o limta sensibila intre distractie si catastrofa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu