marți, 28 aprilie 2009

Mersul iepurelui


Se intampla dimineata, cand iepurii alearga voiosi pe camp, si cand starea mea latenta atinge un punct maxim. Avea urechi albe, lungi, pufoase, pareau de zahar si am vrut sa i le musc. O palma si imi spune sa fiu atenta, ca are nevoie de ajutor, ca vanatorii i-au luat coada in colimator. Ma imbrac, ii fac o cafea si ma ofer sa impusc niste vanatori. Pistol nu am, gloante nici atat, dar gasesc o guma Turbo pusa la pastrat de mai bine de 10 ani tocmai pentru vremuri grele; e tare ca piatra, o sa le crap capul cu ea.
Ahhh promisiuni, de iepure in cuptor, cu rozmarin, vanatorii joaca tare. Lovesc pe toata lumea sa ma lase odata in pace. Dau sa plec dar nu se poate, am incput sa topai si sa dau din coada, si zaharul ala din cap mi-a incurcat tot parul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu