Cateodata turbez in lumea gri pe care o surprind, si nu din lipsa culorilor ci a tonurilor brutale care leaga gri-ul de negru, cu cat te departezi de alb cu atat negrul te acapareaza mai repede si te tine acolo pentru nu se stie cat. Nu e vorba de frica, odata trecut de singularitate si supravietuit ei fii fara grija, o sa renasti, dar dupa cat timp? Daca te consumi vrand sa ajuti si revii gasind o lume ce nu mai trebuie ajutata? Ce sens ii mai dai vietii tale? Nu trebuie oare gasit griul echilibrat dinainte de a purcede pe cai luminoase ori intunecate?
hmm.. alb, gri, negru! E bine totusi ca stii unde te regasesti :)
RăspundețiȘtergereImi place tare mult aceasta fotografie! Felicitari!
Numai bine!
Oana, y'know we can go sideways ?
RăspundețiȘtergereSa junglam cu tonuri de gri in incaperi atat de albe, incat par intunecate.
Meh, people don't need help.
Ignorance is a luxury.