Noile mode culturale

Contrar imaginii nu voi scrie despre institutiile culturale ci despre societati secrete, discrete, new age, samd. Pornesc de unde a ramas Eliade pe tema asta, si o sa ma raportez mai ales la Romania, unde dupa '90 sa produs un nou fenomen de realiniere cu occidentul. Nu se mai poate vorbi ca in trecut de iluminism, umanism, romantism, etc pt ca actualul curent este mult prea variat pt a putea fi catalogat, sau poate singura denumire ar fi de new age, insa ea nu este singura chestie care a luat amploare. Libertatea de expresie, ambitia tinerilor de a fi opusul parintilo lor i-au determinat sa se aproprie de o cultura americana (fac referire la ea ca e cea mai cunoscuta) fara sa ii inteleaga insa prea bine originile. Aici vorbesc in special de religie. Va pot da ca exemplu satansimul (si nu nu am nimic impotriva lui, nici a adeptilor lui), unde multi tineri au fost atrasi de el, insa nu toti i-au inteles esenta, nu i-au inteles istoria, si inca fac confuzie intre tiprile de satanism existente. O sa mai iau un exemplu, poate cel cu care sunt mai familiarizata, si anume atractia catre paganism, fie ca se orienteaza pe sistemul religios dacic, fie ca pe unul oriental sau occidental, fenomenul incepe sa ia amploare. Apare si ca o nevoie, caci simtim tot mai mult efectul nefast pe care omenirea l-a avut asupra planetei, iar paganismul ofera o alternativa, comuniunea cu natura.
Legat partial de religie, au inceput in ultimii ani si la noi sa apara tot mai multe informatii si chiar adepti ai unor vechi societati oculte si nu numai. desigur procesul se afla la inceput, e un pas lung de la cativa adepti raspanditi prin tara pana la a avea un loc de intalnire, un sistem organizat, etc. Accesul la surse de informare rapida a insemnat poate o explozie in acest sens. Eliade relata de acest interes catre ocult indeosebi incepand cu secolul XIX, probabil ca ultimele 2 decenii egaleaza insa un secol intreg. Si desi au existat cazuri recente de fraude savarsite prin tot felul de organizatii, care pretind sa ofere accesul la diverse secrete, cautarea Adevarului continua. De fapt chiar daca nu ar avea de oferit nici un secret initiatilor, adevarata lor valoare trebuie vazuta din ansamblu, caci oricum ar fi ele nu pot decat sa ajute la evolutia unui om, la cunoasterea de sine, sau a unui ansamblu mai mare. Si conform unor scrieri egiptene, a te cunoaste pe tine insuti iti ofera calea catre zei.

Puterea lumii

Toata viata te joci cu puterea, jocul de master and servant. Ma gandesc cum e cand copiil fiind ii luai jucaria altuia din mana si te simteai mai bine. Cum in scoala te mai luai la bataie cu cate un coleg, cum in liceu poate ii furai prietena altcuiva, cum la munca iti placea sa faci pe sefu, si tot asa, astea sunt exemple ale puterii. Dar muhaha trebuie sa fie echilibru cica in univers si toate astea s-au intors asupra ta. Oricum sentimentu de putere tot te va face sa le reincerci pe multe dintre ele.

Stiti care e totusi puterea absoluta? - sa fii in control a ceea ce faci, sa ii lasi pe altii sa te doboare si pe tine sa nu te afecteze treaba asta, ca oricum mai incolo e vremea razbunarii (si nu mai negati razbunarea, ca e tot sentiment de putere).

Puterea noii lumi consta in faptul ca a invins-o pe cea veche, dar totul se poate rasturna. ;)

Cavalera nu ii apara pe toti - muhahaha

E lumea plina de pesimisti, de frustrati. Ma intreb ce ii face cu adevarat sa fie asa. Poate ca ideea ca lumea se invarte in jurul lor si ei se invart la randu-le in jurul timpului. This is crap.
Singura axa pe care se invarte pamantu trece pe la Polu Nord si nu prin apartamentele voastre. Ma intreb ce s-ar intampla daca Casa Poporului ar fi plina de frustrati din astia (nu zic ca nu e), ah da cred ca s-ar chema axa Bucuresti-NATO.
Cred ca cea mai mare prostie a fost ca tanarul care se simte izolat de societate, care e mereu deceptionat si depresiv sa ii fie dat accesul la bloguri. Asta la facut s aintre intr-o stare si mai proasta. Nu am nimic impotriva blogatului, ca ar insemna sa am ceva impotriva mea, am numai asupra ideii de depresie exprimata in lame de taiat venele.
Ce ti-e si cu animalele astea, macar ele nu se pot sinucide, nu cred sa fi vazut un caine care sa sara de la etajul 8 pt ca la parasit iubita. In acelasi timp am putea da vina pe lamele de inox de la vechile aparate de ras, pe blocurile prea inalte, pe liniile de metrou care parca le auzi vorbind: "hai omoara-te", ei dracie liniile de metrou nu vorbesc.
Si pt ca sunt cavalera ar trebui sa ii aduc pe toti pe linia de plutire, in varfu sabiei mele adica. (Muhaha)
Sa revin totusi la pesimism: sa iti zic de ce nu reusesti ca pesimist, si de ce se intampla lucrurile exact asa cum anticipai - adica prost. Cel mai concludent exemplu: esti in autobuz, soferul e prea lenes si ii plac luminitele de la semafor asa ca desi ar fi avut timp sa treaca lejer prefera sa incetineasca si sa mai astepte de 2 ori schimbarea culorii. Asa si tu, ca pesimist, daca te chinui (ca trebuie sa te chinui chiar ca sa iti mearga totu atat de prost) iti va merge exact cum te astepti. Si se ajunge la lame.

Nu va da sfaturi, ca le aveti deja, va zic numai: cavalerii nu apara si fundurile voastre.

Noua lume si fotografia

Noua lume are nevoie de fotografie, in masura in care iese in evidenta prin ea. Numai ca oamenii noii lumi percep acest lucru ca pe o obligatie mai mult, decat ca pe o pasiune. Se creeaza astfel un "curent" de urat in fotografie dat de nesansa de a nu intelege arta fotografica. De accea filmul fotografic trebuie privit cu atentie, mai bine zis privit in spatele lui, prin el, catre adevarata lume. Totusi nici privitul asta nu e prea facil, poti sa privesti ore in sir si sa nu stii de ce o faci. Bine ca totusi privesti. ;)
In fotografia actuala cei mai multi uita exact ce e mai important: subiectul. Isi bat mintea dand banii pe aparate, pe obiective, filtre sperand ca ele sa ii ajute sa faca "arta", dar e nevoie sa nu uiti sa mai faci si poze.
Si pentru ca sunt cavalera a acestei lumi nu vreau sa o vad nici mai frumoasa, nici mai urata in poze, vreau sa vad in primu rand ca exista, ca devine mai rea sau mai blanda, ca aceasta lume nu e utopica, si ca se va termina candva. Sa urmeze neantul? .....un alt subiect bun de privit prin obiectiv.

Viata trece prin sticla de bere

Berea - licoare alcoolizata, pt care inca te tine bugetu, care poate tine si de foame, vine sub diverse nuante de bruna sau blonda, face spume si e buna rece. Se bea din pahar (asa e civilizat), sau direct din sticla (asa e mai buna :P). Se bea inca de cand esti minor, ca trebuie sa faci cumva incalzirea pt ce va urma, si nu cred ca vrei sa o faci mereu cu sticla de vodka. In tinerete, se bea des, mai incolo pare un pic mai rafinata, si merge mai rar (de obcei se bea vodka, ca deja te tine buzunaru pt aia).

Acum noua lume e dependenta de bere, berea nu e dependenta de noua lume. Oamenilor le place parca acea sticla verde, de pe care pot sa ii decojeasca eticheta (it's a pleasure), la care pot canta, sau mai stiu eu ce. In mod ciudat pasiunea pt ea creste direct proportional cu numarul de sticle baute, sau uneori si cu eticheta (si ma refer aici la marci de bere).

Dar am vb destul despre bere, sa vb de bautorii de bere. Astia se impart cam in doua categorii:

1. Categoria Stejar

2. Categoria it's all about the taste.

Despre primii ce sa zicem, ii gasiti in bodegi, cu chestii ieftine, cu norocul inecat in aburii de alcool. Dar a doua categorie, mult mai complexa, mai variata. Oamenii de aici sunt mai atenti, le place sa savureze, le place eventual impresia lasata.

Ahh si cand te gandesti ca vinul e si mai bun.