De prea putine ori ai sansa sa te intorci in locurile pe care le pretuiesti exact atunci cand acestea sunt puse in valoare cel mai bine. De prea putine ori ai sansa sa gasesti viata acolo unde crezi ca totul e mort, si aceste forme sa te inspire. Probabil unii vor recunoaste cladirea, altii nu, si cand o vor vedea pentru intaia data or sa aiba imresia unui deja-vu. Cu toate astea desi cladirea sau vopseaua verde si scorojita dupa ea raman, momentele se pierd. 2 ochi verzi, sticlosi, de pisica, ma privesc dupa colt, nu par a intelege nimic din ce insir eu aici, viata nu are timp de pierdut dupa oameni ca noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu