Apasati pe imagine, sa fie mare, mare, maaaaare! Muhaha, am trisat, nu e poza, am voie sa trisez nu? E un fractal (printre foarte putinele pe care le-am facut ca parca nu e munca cinstita), ma duce cu gandul la o fosila, sau ma ducea, acum ca ma gandesc mai bine vad acolo o galaxie; una rece, cu multe lumi de gheata. Ma intreb cum ar arata o astfel de lume. Nu trebuie sa fie neaparat frig, cat alb si albastru, translucid. In loc de flori, turturii sa picure in palme stropi de apa. Simt un aer rece care imi inunda plamanii, e atat de placut, nu ma mai gandesc la stele indepartate ci la galaxia mea. Asta e prima mea galaxie. Pierduta pe undeva...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu