Despre regii noii lumi

Lumea noua e plina de regi trufasi sau decazuti. Regatul e reprezentat de lumea intreaga, el nu mai desemneaza doar un spatiu. Si pe acest fond apar mereu luptele la tron. Toti isi doresc coroana, sa devina mari regi peste brotaci, peste furnici, peste fire de nisip. Nu inteleg ei insa ca noua lume nu are nevoie sa fie condusa, se conduce singura, evolueaza, este dinamica, nici un minut din trecut nu poate fi privit in paralel cu unul din prezent. Dar printii continua sa se lupte, ajungand doar sa fie inghititi de noua lume, fara sa o fi acceptat in prealabil.

Firele de nisip nu pot fi conduse decat de vant, brotacii nu pot fi condusi decat de apa, furnicile nu se supun decat pamanului, cavalerii nu sunt condusi de nimeni, nici macar de propria lor sabie. Insa aceste elemente (apa, aer, pamant) nu vor statutul de rege, ele pur si simplu exista, sunt unele din prutinele lururi ramase de la lumea veche, arhaica.

La cei ce vor sa domneasca cavalerii se uita cu mila, caci lumea noua va fi nemiloasa cu ei. Si in fata unui asemnea rege noi nu plecam capetele. Ramane doar ca lumea sa evolueze, nu va mai fi lumea noua, va fi lumea viitore, sau poate nici ea. Poate multele lupte pt regalitate ii vor pune capat pana la urma, si firele de nisip se vor imprastia toate.

Loc de dat cu capul

De ce ne dam cu capul de pereti cand ne putem da cu el de sarma ghimpata? Poate ne-ar mai ascuti mintea.
Esti un invins? Te crezi cel mai mare ratat care umbla pe strada? Pai poate si esti, daca ai un perete acasa in care ai facut gaura deja. Si mentalitatea nu ti-o schimbi usor, nu le cere altora sa te inteleaga ca tu nu esti in stare sa traiesti. Te duci frumos acasa, si astupi gaura din perete, o dai cu var, sa nu se mai vada urmele si incepi sa nu mai fi un idiot. Nu mai versi lacrimi ca te-a imbrancit careva pe scari, nu dai fuga la mamica sa ii spui ce ai facut tu toata ziua, nu te plangi oricui iti iese in cale, si nu in ultimu rand renunti sa te uiti la desene animate cu eroi (poate o sa vi se para ca vorbesc pt copii, dar nu o fac, e pt voi, astia care va cunoasteti).
Daca nu merge nici asa atunci iti accepti conditia, o sa speri ca o sa dai peste toanta care o s ate gaseasca cel mai sensibilos om din lume, care o sa iti fie supusa toata viata chiar daca tu nu poti sa supui nici o musca. Si poate viata asta, traind cu frica o sa vi se pare buna, dar nu va ganditi ca si copii vostrii or sa devina tot niste ratati. Asa ca hai, pune-ti osu la munca si face-ti ceva cu viata voastra.
Si o sa stiti ca ati reusit cand indiferent de ce greutati treceti, o sa puteti spune: my life is brliant.

Noua lume nu accepta in ea orice chestie numita om.

Lumile artificiale

Nu trebuie sa ne lasam indusi in eroare, nu traim in ceva artificial, ci in ce am creat. Cu toate astea nu putem sa nu visam la societati utopice, la anarhie sau la diverse alte lucruri. Si cum totul se rezuma la puterea vointei, aceste vise se pot transpune oarecum in realitate. Si ajungem ca de la cavalerii zilelor noastre sa ne vedem pe strada cu sabia pitita in palton.

In poza o sa vedeti ce face cavalera noii lumi, cand gandul totusi ii zboara unde nu trebuie: construieste o alta lume, de hartie, cu tot ce trebuie - copaci, barci, oameni, flori, insa neinsufletita. Si ca sa nu ramana prinsa in aceasta lume, la final intotdeauna lumea de hartie este distrusa. Poate vedem in asta o paralela la situatia noastra actuala, daca EL a facut o lume vie, insa nu adevarata lume, si la final ca totul sa ramana in vis trebuie sa o distruga. Bine veti zice ca noi traim, pe cand hartia nu - cat se poate de eronat, hartia aceea a fost canda un copac la fel de viu ca noi.

Cum vedeti voi lumea de hartie? Avem dreptul sa distrugem lumile imaginare pe care le creem?

Cavalera vs Noua Lume

Cum vad eu noua lume?

Cavalera vede lumea in culori, atat cat ii permite ochiul uman, o vede prin sticla de bere, o vede dupa partie, o vede prim praful unui oras, si mai presus de toate o vede asa cum este. Nu vrea de la noua lume decat sarcasmul, ironia si puterea. In noua lume uratul si frumosul nu exista, ele apartin cel de dinaintea aparitiei acstei lumi, asadar nu e o necesitate cautarea lor, atata timp cat ele sunt omniprezente. Cavalera mai vede lumea ca ordine in haos (sau cum spunea un banc, la cutremurul din '77 - urci cu liftul, cobori cu balconu'), se prabuseste si se reface complet fara sa inteleaga macar ce inseamna renasterea.

Cum ma vede noua lume?

Greu de spus, ar insemna ca noua lume sa fie o dedublare a personalitatii mele pt a raspunde la intrebare.
Noua lume probabil nici nu stie cine este aceasta cavalera, de fapt nu isi cunoaste oamenii, nu se incurca in detalii. Aceasta lume isi vede de cursul ei, nu stie cine ii este creatorul, nu stie cine ii va pune capat. Simplul fapt ca a fost intitulata asa de cavalera nu ii confera conditia cunoasterii. Asadar oricine ar fi cavalera in ochii oamenilor, in ochii noii lumi e doar un cuvant. Insa "La inceput a fost Cuvantul" ....

Noile mode culturale

Contrar imaginii nu voi scrie despre institutiile culturale ci despre societati secrete, discrete, new age, samd. Pornesc de unde a ramas Eliade pe tema asta, si o sa ma raportez mai ales la Romania, unde dupa '90 sa produs un nou fenomen de realiniere cu occidentul. Nu se mai poate vorbi ca in trecut de iluminism, umanism, romantism, etc pt ca actualul curent este mult prea variat pt a putea fi catalogat, sau poate singura denumire ar fi de new age, insa ea nu este singura chestie care a luat amploare. Libertatea de expresie, ambitia tinerilor de a fi opusul parintilo lor i-au determinat sa se aproprie de o cultura americana (fac referire la ea ca e cea mai cunoscuta) fara sa ii inteleaga insa prea bine originile. Aici vorbesc in special de religie. Va pot da ca exemplu satansimul (si nu nu am nimic impotriva lui, nici a adeptilor lui), unde multi tineri au fost atrasi de el, insa nu toti i-au inteles esenta, nu i-au inteles istoria, si inca fac confuzie intre tiprile de satanism existente. O sa mai iau un exemplu, poate cel cu care sunt mai familiarizata, si anume atractia catre paganism, fie ca se orienteaza pe sistemul religios dacic, fie ca pe unul oriental sau occidental, fenomenul incepe sa ia amploare. Apare si ca o nevoie, caci simtim tot mai mult efectul nefast pe care omenirea l-a avut asupra planetei, iar paganismul ofera o alternativa, comuniunea cu natura.
Legat partial de religie, au inceput in ultimii ani si la noi sa apara tot mai multe informatii si chiar adepti ai unor vechi societati oculte si nu numai. desigur procesul se afla la inceput, e un pas lung de la cativa adepti raspanditi prin tara pana la a avea un loc de intalnire, un sistem organizat, etc. Accesul la surse de informare rapida a insemnat poate o explozie in acest sens. Eliade relata de acest interes catre ocult indeosebi incepand cu secolul XIX, probabil ca ultimele 2 decenii egaleaza insa un secol intreg. Si desi au existat cazuri recente de fraude savarsite prin tot felul de organizatii, care pretind sa ofere accesul la diverse secrete, cautarea Adevarului continua. De fapt chiar daca nu ar avea de oferit nici un secret initiatilor, adevarata lor valoare trebuie vazuta din ansamblu, caci oricum ar fi ele nu pot decat sa ajute la evolutia unui om, la cunoasterea de sine, sau a unui ansamblu mai mare. Si conform unor scrieri egiptene, a te cunoaste pe tine insuti iti ofera calea catre zei.

Puterea lumii

Toata viata te joci cu puterea, jocul de master and servant. Ma gandesc cum e cand copiil fiind ii luai jucaria altuia din mana si te simteai mai bine. Cum in scoala te mai luai la bataie cu cate un coleg, cum in liceu poate ii furai prietena altcuiva, cum la munca iti placea sa faci pe sefu, si tot asa, astea sunt exemple ale puterii. Dar muhaha trebuie sa fie echilibru cica in univers si toate astea s-au intors asupra ta. Oricum sentimentu de putere tot te va face sa le reincerci pe multe dintre ele.

Stiti care e totusi puterea absoluta? - sa fii in control a ceea ce faci, sa ii lasi pe altii sa te doboare si pe tine sa nu te afecteze treaba asta, ca oricum mai incolo e vremea razbunarii (si nu mai negati razbunarea, ca e tot sentiment de putere).

Puterea noii lumi consta in faptul ca a invins-o pe cea veche, dar totul se poate rasturna. ;)

Cavalera nu ii apara pe toti - muhahaha

E lumea plina de pesimisti, de frustrati. Ma intreb ce ii face cu adevarat sa fie asa. Poate ca ideea ca lumea se invarte in jurul lor si ei se invart la randu-le in jurul timpului. This is crap.
Singura axa pe care se invarte pamantu trece pe la Polu Nord si nu prin apartamentele voastre. Ma intreb ce s-ar intampla daca Casa Poporului ar fi plina de frustrati din astia (nu zic ca nu e), ah da cred ca s-ar chema axa Bucuresti-NATO.
Cred ca cea mai mare prostie a fost ca tanarul care se simte izolat de societate, care e mereu deceptionat si depresiv sa ii fie dat accesul la bloguri. Asta la facut s aintre intr-o stare si mai proasta. Nu am nimic impotriva blogatului, ca ar insemna sa am ceva impotriva mea, am numai asupra ideii de depresie exprimata in lame de taiat venele.
Ce ti-e si cu animalele astea, macar ele nu se pot sinucide, nu cred sa fi vazut un caine care sa sara de la etajul 8 pt ca la parasit iubita. In acelasi timp am putea da vina pe lamele de inox de la vechile aparate de ras, pe blocurile prea inalte, pe liniile de metrou care parca le auzi vorbind: "hai omoara-te", ei dracie liniile de metrou nu vorbesc.
Si pt ca sunt cavalera ar trebui sa ii aduc pe toti pe linia de plutire, in varfu sabiei mele adica. (Muhaha)
Sa revin totusi la pesimism: sa iti zic de ce nu reusesti ca pesimist, si de ce se intampla lucrurile exact asa cum anticipai - adica prost. Cel mai concludent exemplu: esti in autobuz, soferul e prea lenes si ii plac luminitele de la semafor asa ca desi ar fi avut timp sa treaca lejer prefera sa incetineasca si sa mai astepte de 2 ori schimbarea culorii. Asa si tu, ca pesimist, daca te chinui (ca trebuie sa te chinui chiar ca sa iti mearga totu atat de prost) iti va merge exact cum te astepti. Si se ajunge la lame.

Nu va da sfaturi, ca le aveti deja, va zic numai: cavalerii nu apara si fundurile voastre.

Noua lume si fotografia

Noua lume are nevoie de fotografie, in masura in care iese in evidenta prin ea. Numai ca oamenii noii lumi percep acest lucru ca pe o obligatie mai mult, decat ca pe o pasiune. Se creeaza astfel un "curent" de urat in fotografie dat de nesansa de a nu intelege arta fotografica. De accea filmul fotografic trebuie privit cu atentie, mai bine zis privit in spatele lui, prin el, catre adevarata lume. Totusi nici privitul asta nu e prea facil, poti sa privesti ore in sir si sa nu stii de ce o faci. Bine ca totusi privesti. ;)
In fotografia actuala cei mai multi uita exact ce e mai important: subiectul. Isi bat mintea dand banii pe aparate, pe obiective, filtre sperand ca ele sa ii ajute sa faca "arta", dar e nevoie sa nu uiti sa mai faci si poze.
Si pentru ca sunt cavalera a acestei lumi nu vreau sa o vad nici mai frumoasa, nici mai urata in poze, vreau sa vad in primu rand ca exista, ca devine mai rea sau mai blanda, ca aceasta lume nu e utopica, si ca se va termina candva. Sa urmeze neantul? .....un alt subiect bun de privit prin obiectiv.