"Mancator" de oameni

Acunsa de caramizi rosii sta noua lume. E o lume ce vrea sa iasa la suprafata, se zbate, e innabusita uneori de proprile-i forte dar se ridica iar. Culorile amestecate, galagia, mizeria nu o tin pe loc. Inchisi intre patru pereti oamenii se schimba. Nu vad cerul decat prin crapaturi de acoperis, aceeasi imagine zi de zi. Insa oamenii nu pot sta inchisi tot restul vietii, odata iesiti afara lumea devine a lor si ei apartin lumii. Privesc de sus temnita celor mai crunte zile, viseaza mereu ca o pot parasi. Din cand in cand doar unul fuge cu adevarat de ea.